De văzut

Localitatea Cărpiniș se poate mândri cu o zonă de agrement, un loc perfect pentru relaxare, pescuit și piscină. Balta de pescuit se întinde pe 7 hectare de luciu de apă și este împărțită după specificul peștilor care o populează, respectiv baltă cu crap și baltă cu răpitor. Pescarii sunt așteptați indiferent de anotimp, balta fiind întreținută și populată în vederea pescuitului. Fie că pescuitul este la crap sau la răpitor, balta oferă zone de refugiu la umbra copacilor și este amenajată cu pontoane din loc în loc, oferind liniște și un spațiu propriu pentru pescuit.
În sezonul estival, clienții se pot bucura de zona verde, extrem de ofertantă, cu teren pentru volei pe nisip și două piscine, una pentru adulți și cea de-a doua pentru copii. Te poți răcori la piscină, poți face plajă pe șezlonguri, poți mânca produse din carne la grătar în zona de terasă și te poți răcori cu diverse sortimente de bere, sucuri și apă.
Agrement Cărpiniș este un loc ideal pentru a petrece un sfârșit de săptămână cu familia, nu departe de Timișoara, unde te poți bucura de liniște și relaxare.

Balta Carol se situează la iesirea din comuna Sacalaz, la aproximativ 8 km de Timisoara, accesul fiind usor, direct din drumul principal. Balta Carol este oaza de relaxare pentru pescarii sportivi si nu numai. Este întreținută și populată cu pești în mod regulat: crap, somn, caras, fitofag -amur. Balta are o suprafață de 5 hectare, iar adâncimea variază între 1,20 metri până la 2, 80 metri. Regulamentul de ordine interioară reușește să asigure aplicarea și respectarea tuturor condițiile de curățenie, liniște și repect față de pescuit și pescari. Astfel, fie că vii pentru pescuit sau doar pentru agrement, Balta Carol este ideală pentru petrecerea timpului liber.

Balta Casa Pescarului, se situează lângă Balta Carol Săcălaz, dar își are particularitățile sale, fiind dedicată în mod special pentru organizarea de competiții sportive de pescuit. Casa Pescarului se bucură de popularitate datorită diversității speciilor de pești, precum crap, cteno și caras, iar competițiile sunt organizate periodic, atrăgând pescari din diferite colțuri ale țării. Locația oferă facilități precum foișoare, locuri de parcare, ceea ce face din Casa Pescarului o alegere excelentă pentru o zi de pescuit în natură sau pentru o competiție captivantă.

Baza sportivă și de agrement din Gottlob este un loc minunat pentru a face sport și a te relaxa. Are un teren de fotbal și unul de tenis, ambele cu nocturnă, o sală pentru popicărie și tenis de masă. Echipa locală de fotbal, Spartak Gottlob, beneficiază în pregătirea sa de toate dotările moderne pe care le oferă baza sportivă: nocturnă, vestiare, un gazon impecabil. Primăria a construit și o sală pentru festivități care se poate închiria pentru organizarea unor evenimente festive, ca nunți, botezuri sau alte evenimente. Are o capacitate de maxim 600 de locuri.

Berzele Ella și Chris au devenit celebre prin proiectul Wildlife Romania.De peste 30 de ani, păsările își au cuibul așezat pe hornul casei unui localnic. O cameră video a fost montată și transmite imagini live, 24/24 cu activitatea lor. Sunt așteptate de către localnici cu foarte mult entuziasm în fiecare primăvară. Un număr foarte mare, peste 2 milioane de urmăritori, au vizionat o transmisie cu cele două berze. Acestea sunt berze albe, păsări de talie mare, oaspeți de vară pe teritoriul României. Aria de răspândire a acestor păsări majestuase cupride Africa de Nord, Vestul Asiei și o parte din Orientul Mijlociu. De asemenea se regăsește în Europa, exceptând Marea Britanie, țările scandinave și Italia. https://www.wildliferomania.com/live/barza-alba-carpinis/

Biserica Ortodoxă din Gottlob s-a amenajat din anul 1962, într-o casă, în urma unui schimb de locuințe. Au urmat lucrări noi care au dus la mărirea interiorului bisericii, în speță clopotarul și nava bisericii.
Hramul acestei biserici se sărbătorește la 7 ianuarie, de Sfântul Ioan Botezătorul. Preotul Văcărescu Petru Aurel a fost în slujba credincioșilor gottlobeni din anul 1978, perioadă în care a urmat o creștere permanentă a numărului enoriașilor și un interes sporit din partea acestora (dintre care mulți tineri) pentru biserică și viața religioasă. Actualmente, preotul paroh al bisericii este Chiroiu Vasile Cosmin.
Pictura în frescă din interiorul bisericii datează din anul 1993 și e realizată de Pioară Oprea. Pe iconostas, din dreapta spre stânga, sunt întruchipați: Apostolul Pavel, Fecioara cu Pruncul, Iisus Hristos, Sfântul Petru; central, Cina cea de Taină; iar de dimensiuni mai mici, în dreapta și în stânga: Sfântul Pavel, Înălțarea la Ceruri, Învierea, Pogorârea Duhului Sfânt,Iisus Răstignit, Nașterea lui Iisus Christos, Botezul, Sfântul Petru.
Biserica oficiază Sfânta Liturghie în fiecare zi de duminică, prăznuiri sau alte sărbători care țin de calendarul creștin-ortodox; slujește pentru momentele religioase din viața enoriașilor săi: cununii, botezuri, înmormântări.

Împrejurimile istorice au făcut ca alături de românii din localitatea Checea să se așeze și alte populații, de naționalități diferite. Izvoarele narative și cele scrise arată că cea mai veche populație a fost reprezentată de români. Ulterior s-au așezat în localitate sârbi, romi și croați.
Această identitate multietnică a locuitorilor din Checea a determinat viața culturală și religioasă a locuitorilor săi. Biserica reprezintă edificiul religios și totodată parte a culturii locuitorilor din Checea.
Prima Biserică Ortodoxă Română din Checea este menționată în manuscrisul preotului Petreuța. Aceasta a fost demolată între anii 1763-1764, când sătenii au fost strămutați în vatra nouă a satului. Biserica actuală datează din 1859, și a fost construită de către români și sârbi, iar slujbele se țineu alternativ în limba română și limba sârbă, în duminici diferite.
Apartenența la Mitropolii diferite a dus la neînțelegeri, drept pentru care, în 1872 cele două biserici s-au despărțit. Pentru a rămâne în biserica mare, comunitatea românească a plătit comunității sârbe, o despăgubire de 11.000 de florini. A urmat o serie de renovări și restaurări ale bisericii între anii 1904 și 1938.
Biserica Ortodoxă Românească din Checea este una dintre cele mai mari, mai frumoase și mai îngrijite edificii de închinăciune ortodoxă din mediul rural al Banatului.
Este apreciată ca monument cultural, pentru pictura bisericească realizată de pictorul Ioan Zaicu, între anii 1902-1904, pentru un minunat Iconostas sculptat și împodobit cu elemente forale aurite și cele pentru cele 37 de icoane. Preoți importanți au slujit de-a lungul timpului, iar în 2006 s-au sărbătorit 150 de ani de la punerea pietrei de temelie, cu binecuvântarea Înalt Preasfințitului Nicolae Corneanu, Mitropolit al Banatului.
În prezent, cine trece pragul Bisericii Ortodoxe Române din Checea este întâmpinat de preotul Cucu Gheorghe Ovidiu. Cu bunăvoință, slujește comunitatea din 1973. Preotul Cucu Gheorghe te invită în curtea bisericii, o adevărată grădină a liniștii, frumuseții și a meditației. Împreună cu mama Beji, îngrijește biserica și gradina acesteia cu multă abnegație. Aici îți vorbește despre monumentele ridicate în curtea bisericii: monumentul ridicat în amintirea și cinstirea familiilor deportate în Bărăgan de către regimul comunist; monumentul ridicat în memoria deținuților politici din Checea; monument ridicat în amintirea eroilor căzuți pe câmpul de luptă pentru ”întregirea neamului”, în Primul Război Mondial, sau piatra funerară care amintește de moartea sfâșietoare a familii Ștefan, evrei, care au fost uciși de hoardele hitleriste.

Anul 1872 a însemnat despărțirea bisericii sârbești de cea românească, în urma neînțelegerilor care s-au născut între cele două biserici care aparțineau unor mitropolii diferite. Comunitatea românească, fiind mai mare, a rămas în biserica mare construită în 1859, de către sârbi și români împreună. Populația comunității sârbe s-a mutat într-o cameră transformată în capelă din casa parohială, în care țineu serviciul liturgic. În 1896 s-a constituit noua biserică sârbească. Pe lângă biserică a fost înființată și o școală confesională, construită în 1912.

În anul 1767 erau colonizate în zona de pustă a Banatului, pe locul vechii așezări Ceatad, 202 familii venite din Imperiul austriac. Se năștea o nouă localitate, orânduită după sistemul ”Hildebrand” caracterizat prin străzi largi, bine orientate și trasate după un plan amănunțit. Din acest sistem nu au lispit stâlpii comunității - școala, biserica. Majoritatea locuitorilor erau catolici.
Biserica romano-catolică este un dar al împărătesei Maria Terezia pentru locuitorii din Ceatad, veche denumire a Lenauheimului. Ea a fost ridicată pe socoteala camerei curții imperiale. Este o biserică mare din cărămidă, în stil baroc. Tabloul de pe altar este o donație a împărătesei pentru această biserică și a fost pictat de către un pictor vienez.
În 1784 au fost înlocuite bolțile din cărămidă și au fost ridicate încă trei altare, care au fost aduse de la mănăstiri austrice dezafectate.Modificarea și reparațiile au continuat și în anii următori. În anul 1980 a fost pictat în întregime interiorul bisericii de către pictorul local Köchl Matei. Cele trei picturi de pe tavan, Cina cea de taină, Isus și pruncii, Sfânta Cecilia sunt impresionante. Deși are nevoie de intervenții de restaurare și măsuri de conservare, biserica romano-catolică este un monument de patrimoniu, o operă de artă și un edificiu unic pentru istoria Banatului. Ceasul din turn, orga, sunt bijuterii mecanice care au nevoie de restaurare. În prezent mai mulți etnici germani susțin cu donații biserica.

Biserica Romano-Catolică sau croată cum îi spun locuitorii din Checea, este loc de rugăciune pentru aproximativ 40 de familii, pentru că mulți dintre aparținătorii acestei confesiuni au plecat și lucrează sezonier în străinătate, sau chiar factori demografici au influiențat numărul acestora.
Biserica Romano-Catolică s-a înființat în 1812, ca filie a Parohiei din Cărpiniș. Serviciul divin se ținea într-o școală până în anul 1925, când s-a construit actuala biserică.
În prezent slujba se oficiază în a doua a și a patra duminică din lună, de către preotul Pojoni Daniel.