Categorie

Biserica Baptistă și-a inaugurat noua clădire în anul 1998, la 12 iulie. Cel care a supravegheat respectatea planului construcției și bunul mers al lucrărilor a fost medicul Ienciu Cornel.
Prima familie practicantă a cultului baptist care s-a stabilit în Gottlob a fost cea a Ancăi Ciobanu, în anul 1945. Un an mai târziu alte două familii baptiste, respectiv, Liga Augustin și Toma Nechifor, s-au stabilit în Gottlob.
În anul 1947, familia Liga Augustin a făcut un gest esențial pentru comunitatea baptistă în devenire: a pus la dispoziție o cameră din locuința sa de la casa cu numărul 109. Această cameră a devenit primul loc de închinare pentru credincioșii baptiști din Gottlob, marcând astfel nașterea primei biserici baptiste din sat.

La 17 iulie 1949, membrii bisericii au consemnat în scris prima ședință a comitetului, prezidată de Liga Augustin, președinte, și Toma Nechifor, secretar.
Biserica a fost păstorită de-a lungul anilor de numeroși lideri spirituali devotați, printre care Tarniceru Afian, Berar Gheorghe, Tănase Ilarion, Handra Sima, Turcin Dumitru și Pastean Vasile. Fiecare pastor a contribuit la creșterea și consolidarea comunității de credință. Se cunoaște faptul că, în timp biserica baptistă din Gottlob a funcționat în mai multe locații precum casa cu nr.644, casa cu nr. 399 etc.
Biserica are o comunitate extinsă, constituită din 38 enoriașii, membrii activi dar și din cei plecați în alte țări și care păstrează legătura biserica.
Bledea Gherghe este secretarul bisericii, care îngrijește cu dăruire în toate aspectele necesare bunului mers. Sub conducerea sa se află și Fanfara Bisericii Baptiste din Gottlob, care numără 11 instrumentiști. Slujbele se oficiază în fiecare zi de joi, de la ora 18.00, iar duminica de la 10.00 -12.00 și de la 16.00 -18.00.

Biserica Ortodoxă din Gottlob s-a amenajat din anul 1962, într-o casă, în urma unui schimb de locuințe. Au urmat lucrări noi care au dus la mărirea interiorului bisericii, în speță clopotarul și nava bisericii.
Hramul acestei biserici se sărbătorește la 7 ianuarie, de Sfântul Ioan Botezătorul. Preotul Văcărescu Petru Aurel a fost în slujba credincioșilor gottlobeni din anul 1978, perioadă în care a urmat o creștere permanentă a numărului enoriașilor și un interes sporit din partea acestora (dintre care mulți tineri) pentru biserică și viața religioasă. Actualmente, preotul paroh al bisericii este Chiroiu Vasile Cosmin.
Pictura în frescă din interiorul bisericii datează din anul 1993 și e realizată de Pioară Oprea. Pe iconostas, din dreapta spre stânga, sunt întruchipați: Apostolul Pavel, Fecioara cu Pruncul, Iisus Hristos, Sfântul Petru; central, Cina cea de Taină; iar de dimensiuni mai mici, în dreapta și în stânga: Sfântul Pavel, Înălțarea la Ceruri, Învierea, Pogorârea Duhului Sfânt,Iisus Răstignit, Nașterea lui Iisus Christos, Botezul, Sfântul Petru.
Biserica oficiază Sfânta Liturghie în fiecare zi de duminică, prăznuiri sau alte sărbători care țin de calendarul creștin-ortodox; slujește pentru momentele religioase din viața enoriașilor săi: cununii, botezuri, înmormântări.

Prima biserică romono-catolică din localitatea Gottlob, cea din lemn, a fost ridicată în 1773, ca mai apoi, în 1867, pe locul ei să fie construită actuala biserică, din cărămidă. Hramul bisericii îl preaslăvește pe Sfântul Înger Păzitor și se serbează în fiecare an pe data de 2 octombrie. Biserica are un plan în formă dreptunghiulară, iar compartimentarea acesteia se face astfel: absida, extensia semicirculară la capătul estic al bisericii, spaţiul altarului, și nava centrală, și nartexul. Alte elemente interioare ale edificiului sunt amvonul, balconul pentru orgă și cor.
Deasupra altarului, central, se situează icoana Sfântului Înger Păzitor (pictată în 1866, ulei de pânză). În dreapta este așezată icoana Martiriului Sfântului Sebastian (1874), iar în stânga, icoana Sfântului Wendelin (1870), și acestea două din urmă fiind realizate tot în ulei pe pânză, de către Carl Gutoch. Pe pereții laterali ai bisericii sunt icoane pe lemn aduse în Gottlob, în anul 1867, din Germania, cum ar fi: Maica Domnului, Răstignirea lui Christos, Maica Domnului cu Pruncul Iisus, Sfântul Iosif cu Iisus, Sfânta Tereza cu Pruncul Iisus, Sfânta Maria de la Lourdes, Sfântul Anton de la Padova.
Pictura murală datează din 1940 și reprezintă scene din Sfânta Scriptură, precum: Iisus cu copiii, Iisus Vindecătotul, Iisus cu Apostolii străbătând câmpuri îmbelșugate, Iisus Bunul Păstor, Iisus predicând pe Muntele Fericirii cele opt fericiri, Iisus Copilul în Templu, Sfânta Familia, Nașterea lui Iisus, Buna Vestire, Maica Domnului cu Sfântul Rozariu.
Pe stâlpii laterali sunt așezate 14 icoane, care îl înfățișează pe Iisus în cele 14 opriri pe Drumul Crucii.
Biserica este împodobită cu 3 candelabre, care oferă luminozitate. În nartexul bisericii se află două icoane încasetate de mari dimensiuni, una reprezentând-o pe Sfânta Maria în Grotă, iar cealaltă pe Sfântul Anton de Padova cu Iisus în brațe.

Cinematograful din Gottlob este singurul din mediul rural care a renăscut. Pus în funcțiune în 1952, a fost închis în 1989. Primăria Gottlob, însă, a avut viziunea utilității și atractivității cinematografului pe termen lung. În 2015, a fost inaugurat cinematograful reabilitat în totalitate, de la structură la mobilier, printr-o investiție de peste 133 de mii de euro.
Primele filme proiectate în cinematograful reabilitat au fost cele din cadrul festivalului „Ceau, Cinema": „De ce eu" al lui Tudor Giurgiu, „Pașaport de Germania" de Răzvan Georgescu și „Comoara" de Corneliu Porumboiu. Festivalul este o tradiție importantă pentru cinematografia românească.

Un festival cu totul inedit – Festivalul Lubeniței de la Gottlob, care a ajuns în anul 2024, la cea de-a XIV-a ediție, este organizat de către Primăria și Consiliul Local Gottlob, în fiecare an, în prima parte a lunii august. Festivalul Lubeniței reunește numeroși artiști, recunoscuți în întreaga țară. Participanții se pot bucura de savoarea lubeniței de Gottlob, produsă de către fermierii locali, de muzică bună și diversă, de la muzică populară, la pop, folk, rock. Artiști renumiți urcă an de an pe scena de la Gottlob. Cu fiecare nouă ediție Festivalul a daugat și o parte de gastronomie care să ofere participanților un răsfăț culinar. Ca programul să fie complet, iar sărbătoarea comunității din Gottlob cu atât mai mare, au loc și competiții sportive, ca mini-fotbal, tenis de câmp și popice; parada majoretelor, și un program artistic pregătit de copii de la Școala Gimnazială din Gottlob.

Dar cel mai de preț este lubenița de Gottlob, marcă recunoscută, în jurul căreia a luat naștere și festivalul, ca o celebrare a recoltei de lubeniță.

Cimitirul din Gottlob este încă o dovadă a multietnicității și pluriconfesionalismului comunității din Gottlob. Aici sunt morminte ale credincioșilor catolici, ortodoxi, baptiști și penticostali, etnici maghiari și germani.
Monumentul eroilor, aflat în cimitir, a fost ridicat în 1986 de către un grup de etnici germani pentru a onora memoria eroilor căzuți în Primul Război Mondial. Inscripția de pe monument, "Unseren gefallenen Helden 1914-1918. Die Gemeinde Gottlob" (În memoria eroilor căzuți 1914-1918. Comunitatea Gottlob), reflectă respectul și recunoștința comunității pentru sacrificiul eroilor.

În august 2018,Primăria Comunei Gottlob a inaugurat Salina artificială, investiție realizată din bugetul local. Salina dispune de două încăperi, dintre care una este amenajată pentru copii, cu mobilier specific, după conceptul unui loc de joacă; grupuri sanitare. Beneficiile pe care le oferă salina artificială sunt terapeutice. Blocurile de sare aduse din Ogna Mureș și Praid, ajută la ameliorarea, chiar vindecarea afecțiunilor respiratorii, infecțiilor din zona ORL, alergiilor, dereglări ale imunității, insomnii ș.a. Se recomandă un consult de sănătate înainte de începerea salinoterpiei. Aerul salinei are proprietăți aseptice și bactericide. Terapia este recomandată de 4 ori/an, în serii de minim 12 ședințe consecutive, a câte 50 de minute pe zi.