De vazut în Sânnicolau Mare
Biserica Ortodoxă Sârbă din Sânnicolau Mare
Construită în perioada 1783-1787, această biserică este cea mai veche din oraș și se remarcă prin arhitectura sa impunătoare. Ridicată din cărămidă arsă, clădirea impresionează prin stilul baroc vienez, elegant și rafinat, îmbinat cu elemente macedo-române, și prin dimensiunile sale care o apropie de o catedrală.
Edificiul a fost construit de credincioșii ortodocși din localitate – sârbi, români și greci – cu sprijinul familiei nobiliare Nákó. Până în 1893, biserica a servit ca lăcaș de cult pentru toți ortodocșii din zonă, moment în care credincioșii români s-au separat de Ierarhia și Biserica Sârbă.
Astăzi, clădirea este clasificată ca monument istoric de categoria A, având codul TM-II-m-A-06286, fiind un simbol al istoriei și al diversității culturale din regiune.










Biserica Romano-Catolică
În urma inundațiilor devastatoare din 1816, vechea biserică parohială romano-catolică din oraș a fost înlocuită cu una nouă, construită în anul 1824 din inițiativa și pe cheltuiala contelui Alexander Nákó. Noua biserică, impunătoare și spațioasă, a fost realizată în stil eclectic, având un plan basilical cu trei nave: una principală și două secundare. Lăcașul de cult poartă hramul Sf. Tereza de Avila, iar icoana altarului principal impresionează prin dimensiunile sale grandioase.
Un element unic al bisericii este altarul principal, singurul din Banat prevăzut cu un baldachin. De asemenea, în interior se află o pictură de dimensiuni mai mici, care îl reprezintă pe Sf. Nicolae, realizată de contesa Berta Nákó, o membră a familiei cu înclinații artistice.
Sub sanctuarul bisericii, contele Alexander Nákó a dispus amenajarea unei cripte. Aceasta adăpostește astăzi rămășițele pământești ale membrilor familiei Nákó, inclusiv ale părinților săi, Kristóf Nákó și Sofia Szecsujaz Heldenfeldi, care au fost botezați după ritul ortodox. Astfel, biserica nu este doar un loc de rugăciune, ci și un important reper istoric și cultural, legat de povestea influentei familii Nákó.














Colecția Béla Bartók din Muzeul Orașului Sânnicolau Mare
Cea mai importantă colecție a Muzeului orașului Sânnicolau Mare este dedicată compozitorului și pianistului Béla Bartók (1881 - 1945), născut în Sânnicolau Mare sub numele complet Bartók Béla Viktor János. Expoziția include imagini istorice și manuscrise originale legate de viața și activitatea sa, precum și fonograful cu care Bartók înregistra muzică folclorică. Acesta a realizat cea mai vastă culegere de melodii populare românești, adunând aproximativ 4.000 de cântece, dar și o serie de studii științifice. Culegerea sa de muzică populară din Transilvania și Banat conține 3.379 de melodii românești, 774 maghiare, 21 sârbești și 7 bulgărești. În 1924, Bartók a primit Premiul Enescu pentru „Suita de pian”, iar Regele Ferdinand I l-a decorat cu Ordinul Bene Merenti, clasa I.
În 1970, pe zidul casei construite pe locul fostei case natale a compozitorului, situată pe strada Cerbului nr. 3, a fost montată o placă memorială bilingvă, care subliniază contribuția semnificativă a lui Béla Bartók la dezvoltarea relațiilor de prietenie între poporul român și cel maghiar.




























Conacul Nákó
Conacul Nákó, situat în centrul orașului Sânnicolau Mare, a fost construit în 1864 de către contele Kálmán Nákó, în stil neoclasic-istoricist. Proiectat de arhitectul Miklós Ybl, edificiul include un turn romantic și creneluri pe latura nordică. Salonul de primire al oaspeților era decorat cu obiecte de artizanat din argint, un giuvaer german vechi, sculpturi din bronz și dulapuri încrustate, dar și cu picturi din secolul al XV-lea. În jurul castelului se întindea un parc cu arbori de esență rară. Conacul Nákó nu poate fi încadrat într-un singur stil arhitectural, ci îmbină elemente ale barocului și influențe ale romantismului, conferindu-i o eleganță menită să impresioneze. Aceasta este tipică micilor castele de pe periferia Monarhiei Austro-Ungare. Astăzi, castelul adăpostește Casa de Cultură și Muzeul orașului Sânnicolau Mare, precum și o cameră memorială dedicată lui Béla Bartók.






Festivalul Cocoșului sau Kakasfesztivál
Festivalul Cocoșului, cunoscut local ca „Kakasfesztivál”, este un eveniment gastronomic cu caracter internațional, care îmbogățește seria manifestărilor culturale din Sânnicolau Mare. Organizată de comunitatea maghiară din oraș, Asociația Ravai Miklós, această sărbătoare culinară are loc anual, în a treia sâmbătă a lunii august.
Punctul central al festivalului este competiția de gătit la ceaun, unde participanții, organizați în echipe, pregătesc preparate tradiționale din carne de pasăre, respectând metode rustice și autentice. Atmosfera este completată de spiritul de competiție prietenos, iar preparatele sunt evaluate de un juriu format din bucătari-șefi renumiți.
La eveniment participă echipe tradiționale precum Asociația Malteză, Uniunea Bulgarilor din România – filiala Sânnicolau Mare, echipa Pusztakeresztúri Gazdakör, echipa Spitalului Orășenesc Sânnicolau Mare, precum și ansamblurile folclorice „Doina” și „Sveti Sava”. De asemenea, organizații precum Magyar Máltai Szeretetszolgálat Makói Csoportja contribuie la diversitatea culturală a festivalului.
































































































Muzeul Orașului Sânnicolau Mare
Muzeul orașului Sânnicolau Mare, găzduit în Castelul Nákó din 1981, fostă reședință nobiliară, reprezintă un punct important al culturii locale. Expozițiile permanente ale muzeului includ una dedicată lui Béla Bartók, dar și secțiuni de etnografie și folclor local, precum și descoperiri arheologice din zonă. De asemenea, o cameră este rezervată Comorii din Sânnicolau Mare, unde este expusă o replică a tezaurului original, aflat în prezent la Muzeul de Istorie a Artei din Viena. Comoara, descoperită în iulie 1799 de țăranul sârbu Neța Vuin, în timp ce săpa în grădina casei sale, constă din 23 de vase din aur, cu o greutate totală de peste 10 kg. Originile acesteia rămân subiectul mai multor teorii.




























Statuia Contelui Alexander Nákó
În piața din fața Bisericii Romano-Catolice din Sânnicolau Mare este amplasată statuia contelui Alexander Nákó, lucrare a sculptorului timișorean Aurel Gheorghe Ardelean. Pe soclul statuii sunt gravate numele contelui, anii nașterii și morții sale, precum și monograma familiei, înfrumusețată cu o coroană. Contele este înfățișat îmbrăcat în costumele specifice secolului al XIX-lea, având într-o mână jobenul și în cealaltă bastonul. Plăcuțele multilingve instalate în jurul statuii aduc un omagiu personalității lui Alexander Nákó.


Statuia Contelui Alexander Nákó și a soției sale Berta Nákó
Situată în fața Conacului Nákó, grupul statuar înfățișează familia Nákó, Alexander și soția sa Berta. Monumentul a fost realizat de către sculptorul Aurel Gheorghe Ardelean. Cei doi sunt înfățișați pășind la braț împreună, cu aerul elegant al vremurilor pline de farmec și manieră.






Statuia Sfântului Ioan Nepomuk
Statuia „Sf. Ioan Nepomuk” din Sânnicolau Mare este un monument istoric semnificativ, dedicat patronului Banatului, care a fost consfințit în 1726. Aceasta se află în curtea bisericii romano-catolice din localitate și a fost realizată în anul 1757 de un autor anonim, într-un atelier local. Conform inscripției de pe cartușul decorativ, care este împodobit cu frunze de acant, monumentul a fost ridicat la inițiativa berarului Mátyás Oexel, un locuitor al Sânnicolau Mare.
Oexel, mândru de meseria sa, a dorit să imprime un simbol personal pe statuie, astfel că pe postamentul acesteia sunt gravate inițialele sale și o siluetă a unui bărbat care ține în mâna dreaptă trei spice de orz, semnificând materia primă folosită în procesul de fabricare a berii.
Având o valoare istorică și artistică remarcabilă, statuia a fost clasată ca monument istoric de categoria A, cu numărul TM-III-m-A-06323. Acest monument face parte dintr-o serie de sculpturi dedicate Sfântului Ioan Nepomuk, un simbol al regiunii Banat.





