Trasee

Te-ai putea întreba ce poate fi interesant într-o vastă întindere plată, într-o câmpie nemijlocită de nicio colină cât de neînsemnată… Orizontul îl cuprinzi cu privirea însetată de a vedea ce se ascunde dincolo. Dacă acest dincolo e chiar aici, lângă tine? La câțiva pași se ascund comori – unele atinse de vreme, altele uitate în nepăsare. Îți propunem plimbări pe meleagurile noastre, în zona impregnată cu istoria de altădată. Că e vorba de șvabii ce și-au pus amprenta asupra locului, de personalități care au trăit aici sau de clădiri ale căror ziduri încă mai poartă bagajul trecutului, toate te pot transpune într-un plan din afara timpului. Asemenea întrevederi transcend unitățile de măsură temporale, oferindu-ți hrană sufletească. Nu toate poveștile îți vor așeza zâmbete pe chip. Unele îți vor provoca lacrimi, altele indignare… Însă pentru a ști cine suntem azi e musai să aflăm ce s-a întâmplat ieri. 

De ești pregătit să vii alături de noi pe urmele șvabilor, trebuie să știi că e nevoie de câteva ore bune în care să fii dispus să le afli necazurile, bucuriile și reușitele. Mai întâi ne întâlnim la Hatzfeld/Jimbolia, unde va începe călătoria pe firul anilor începând cu 1766 și până în vremurile noastre. După ce îi vom fi cunoscut pe Stefan Jäger, Karl Diel, Peter Jung, Emmerich Bartzer, va fi venind vremea de a înfuleca puțintel din poveștile caselor cu ștaif și din cele ale monumentelor care oglindesc interculturalitatea locală. Dacă tot am ajuns – vrând-nevrând – în sfera mâncării, ne vom lua picioarele-n spinare, îndreptându-ne spre Ostern. Aici, într-un hambar șvăbesc, dospește de ceva vreme năzuința de a aduce o schimbare în comunitate, dar și pita care-i numa’ bună a fi transformată-n schmalzbrot pentru înfometații de tradiții culinare. La distanță cam de-o poștă ne așteaptă vatra lui Lenau – Lenauheim – într-o clădire monument istoric, ce odinioară avea rol de han de poștă.

Jimbolia este o localitate care păstrează o multitudine de elemente specifice culturii șvăbești. Deși întreaga așezare emană un aer german, subliniem doar câteva elemente de vizitat: 

Muzeul Stefan Jäger este un muzeu de artă și etnografie. Instituția găzduiește numeroase tablouri și schițe semnate de Stefan Jäger, pictor emblematic pentru cultura germană din Banat. Tot aici se află o cameră șvăbească și o secțiune dedicată mai multor obiecte etnografice. 

Casa Memorială „Dr. Karl Diel” este un spațiu care evidențiază atmosfera Banatului de început de secol XX. Pe lângă instrumentarul medical folosit de Karl Diel și de fiul acestuia, Ludwig, vizitatorul poate cuprinde mai lesne traiul unei familii burgheze, prin piese vestimentare aparținând familiei, dar și prin obiecte felurite care reflectă multiculturalitatea zonei, farmecul influențelor austro-ungare și amprenta pe care o persoană o poate lăsa asupra unei întregi comunități. 

Bustul poetului Peter Jung – Peter Jung este un poet german din Jimbolia, recunoscut printre șvabi pentru cele circa 12000 de poezii care elogiază cotidianul și cultura șvabilor pe de-a întregul. Bustul a fost realizat de artistul local Theophil Soltesz. 

Bustul muzicianului Emmerich Bartzer – Emmerich Bartzer este unul dintre cei mai mari compozitori șvabi. Printre compozițiile sale se numără și câteva operete, precum Grüßt Mein Banat, prezentată în premieră în 2023 la Timișoara ca parte a programului Timișoara – Capitală Europeană a Culturii. Bustul a fost realizat de artistul local Theophil Soltesz. 

Monumentul „Arc peste timp. ÎnSemnul iubirii” este opera sculptorului Liviu Mocan.  A fost realizat pentru a evidenția înțelegerea interetnică. Monumentul reflectă comunicarea dintre statuia medicului Karl Diel, medic german binefăcător dincolo de criteriul etnic, și altarul Bisericii Romano-Catolice „Sfântul Vendelin“, locul jertfei euharistice. Cele trei arce de cerc, ce par că se întrepătrund în punctul lor de simetrie, reprezintă etniile localității. Inserția ochilor stilizați este o modalitate de a integra lumina în opera de artă și un îndemn la a înțelege că toți privim cerul prin aceiași ochi. 

Statuia medicului Karl Diel – doctorul Karl Diel este recunoscut ca fiind părintele chirurgiei bănățene. Monumentul este clasat. Statuia din bronz, acoperită cu patină, îl înfățișează pe doctorul Diel, cunoscut și ca doctorul săracilor. Opera a fost inaugurată în 1940, fiind realizată de sculptorul Géza Rubletzky. 

Casa Șvăbească de la 1833 este o clădire tipică pentru arhitectura șvăbească. Conform inscripției de pe fronton, locuința a fost realizată în 1833. Este monument istoric și reprezintă o mărturie încă prezentă a perioadei în care șvabii din Banat au trecut, după decenii de restriște caracterizate prin mortalitate înspăimântătoare, la epoca bunăstării. 

Comloșu Mic

Hambarul cu Carte este un proiect social dedicat educației copiilor. Acesta a înflorit într-o gospodărie șvăbească aparținând în trecut unui agricultor înstărit. 

Crucea primului preot – Comloșu Mic, la fel ca multe alte localități din Banatul de Câmpie, este rodul colonizării petrecute în secolul al XVIII-lea. În cimitirul localității, chiar la intrare, se află o cruce de piatră despre care se spune că a aparținut primului preot romano-catolic al localității Ostern (Paști), numele german al așezării Comloșu Mic. 

Lenauheim

Muzeul Nikolaus Lenau – la o aruncătură de băț de Jimbolia se află localitatea Lenauheim care, după cum ne sugerează numele, e vatra lui Lenau, Nikolaus Lenau, un fel de James Bond al poeziei. Casa de secol XVIII ce găzduiește muzeul a fost în trecut han de poștă, iar azi face parte din lista monumentelor istorice de clasă A, anume cu valoare națională sau universală. Cei care îi trec pragul pot descoperi obiecte de uz casnic și gospodăresc, dar și porturi șvăbești din Banat. Numeroasele perechi de păpuși îmbrăcate în vestimentație tradițională reflectă unicitatea și bogăția culturală a etnicilor germani stabiliți în această zonă. 

Muzeul de Etnografie al Forumului Democrat al Germanilor din Biled

Muzeul de Etnografie al Forumului Democrat al Germanilor Biled este un loc deosebit dedicat păstrării și promovării istoriei și tradițiilor comunității șvăbești din Biled. Colectarea obiectelor etnografice a început în anul 2000, sub îngrijirea atentă a lui Adam Csonti, reprezentant al Forumului Democrat al Germanilor din localitate. Acesta a adunat și păstrat, cu meticulozitate, artefacte ce reflectă viața cotidiană a șvabilor din Biled, iar muzeul oferă vizitatorilor o incursiune unică în cultura și tradițiile acestora.

Muzeul este organizat pe două nivele, iar la parter sunt expuse documente și fotografii care conturează istoria șvabilor, de la venirea și stabilirea lor în Biled. Aceasta este o veritabilă cronică vizuală a vieții comunității de-a lungul decadelor. La etaj, vizitatorii pot explora o colecție impresionantă de obiecte din viața de zi cu zi a șvabilor. Acestea includ piese tradiționale din gospodăriile șvăbești, meșteșuguri și unelte folosite în activitățile zilnice, toate având o semnificație aparte.

Interioarele caselor șvăbești sunt reconstituite cu obiecte autentice, fiecare având o poveste proprie legată de familia care le-a folosit. Aceste artefacte poartă cu ele amintiri prețioase despre tradițiile, obiceiurile și modul de viață al locuitorilor din Biled, care au lăsat o amprentă deosebită asupra acestei regiuni.